Caile de atac in materia titlurilor de credit. Opozitia la executarea biletelor la ordin

Asist. univ. drd. Ioan Lazăr
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Avocat Baroul Alba

Rezumat

Biletele la ordin fac parte din categoria titlurilor de credit ce au o utilizare frecventă în practica comercială. Împreună cu cambia, a cărei folosinţă este practic insesizabilă în relaţiile dintre comercianţii moderni, prezintă particularităţile specifice perioadei în care acestea au primit o consacrare legislativă prin Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin.
În perioada regimului comunist Legea nr. 58/1934 a devenit desuetă ca urmare existenţei unor relaţii comerciale doar între agenţii economicii de stat, care, de regulă, în cele mai multe cazuri constau într-un schimb de mărfuri fără probleme de natură litigioasă. Incidenţa Legii în economia „epocii de aur” a fost insesizabilă fapt ce a salvat-o practic de la o abordare expresă în legislaţia comunistă.
După Revoluţia română din decembrie 1989, în contextul apariţiei proprietăţii private, a schimburilor economice între entităţile comerciale cu capital privat şi a vidului legislativ în materie comercială, alături de vechiul Cod comercial, Legea nr. 58/1934 a fost unul dintre motoarele care au facilitat renaşterea capitalului privat românesc.
Problemele pe care le aduce o reglementare renăscută practic după 50 de ani derivă din specificul realităţilor sociale la data la care Legea nr. 58/1934 a fost adoptată. Opoziţia la executare în materie cambială se conturează ca o procedură atipică dreptului procesual contemporan, ca o reminiscenţă a procedurii civile antebelice. Vechiul Codul de procedură interbelic prevedea opoziţiunea în materie de executare silită, ca o alternativă la contestaţia la executare sau ca o cale extraordinară de atac împotriva hotărârilor definitive puse în executare silită.

Cuvinte cheie: bilet la ordin; opoziţie; titlu de credit; titlu de creanţă; executare.