Consideratii privitoare la titlurile executorii si procedura de executare in materia contenciosului contraventional

Dr. Oliviu Puie

Rezumat

După intrarea în vigoare a Constituţiei României din anul 1991, Legea nr. 32/1968 a contravenţiilor a fost înlocuită cu Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor1 ), act normativ ce reprezintă o reglementare superioară care, în acord cu dispoziţiile Constituţiei, aduce dreptul comun în materia contravenţiilor în normalitate, eliminând toate aspectele de neconstituţionalitate 2).
Totodată, Constituţia revizuită, prin art. 23 alin. 13, a consacrat principiul „depenalizării” în materie contravenţională, statuând că sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală, context în care România este scoasă din cauză în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu privire la natura litigiului în materie contravenţională.
Încă de la început se impune remarca că odată cu „depenalizarea” în materie contravenţională, după revizuirea Constituţiei din anul 2003, a fost desfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 108/2003, închisoarea contravenţională, care era instituită prin unele acte normative, inclusiv prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, pe lângă amenda contravenţională, în toate aceste acte normative, referirea la sancţiunea închisorii contravenţionale urmând a fi considerată făcută la sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii.
Dacă anterior revizuirii Constituţiei din anul 2003, dispoziţiile art. 15 alin. 2 din Constituţie excepta de la principiul aplicării legii în timp doar legile penale mai favorabile, revizuirea Constituţională din anul 2003, luând în considerare jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional 3), a extins excepţia principiului aplicării legii în timp de la domeniul penal la cel contravenţional.
În această nouă ambianţă constituţională studiul de faţă îşi propune o analiză a câtorva aspecte referitoare la titlurile executorii şi procedura de executare în controversata materie a contenciosului contravenţional, prin raportare la dispoziţiile constituţionale şi ale Convenţiei europene a drepturilor omului, precum şi la jurisprudenţa şi doctrina în materie.