Impedimente de ordin practic ce revin in actualitate prin reintroducerea obligativitatii incuviintarii executarii silite

Deşi în prezent a fost reintrodusă instituţia încuviinţării executării silite, nu a fost reglementată şi posibilitatea atacării hotărârii de admitere a încuviinţării pe calea contestaţiei la executare. Aşadar, de lege lata, o astfel de posibilitate reprezintă un demers care nu are un temei de drept explicit.

În plus, solicitarea încuviinţării executării silite pentru fiecare formă de executare în parte, cât şi restrângerea efectelor încheierii de încuviinţare a executării pronunţate de o judecătorie la raza de competenţă a acelei judecătorii reprezintă grave piedici în calea derulării unei proceduri suple a executării silite.

Un alt impediment de ordin practic se iveşte în cazul urmăririi concomitente a patrimoniului debitorului în cadrul unor dosare de executare diferite, situaţie în care se pune problema prezentării titlului executoriu original către unul sau mai multe birouri de executor judecătoresc.

De asemenea, este greşită şi măsura instanţelor de executare care solicită, în vederea încuviinţării executării silite, ca executorul judecătoresc să facă dovada că debitorul deţine bunuri pe raza de competenţă a judecătoriei căreia i se solicită încuviinţarea.